Am ajuns la capat

        Deja nu mai pot, simt ca am atins o limita

        Fata imi este de ura si de suferinta albita,

        Iar sufletul de rautate hranita.

        Simti ca numai poti, ca ai ajuns la capat,

        Iar viata e un drum, presarat cu gard gimpat

        Trebuie sa te strecori, sa te zgarii

        Si devii incet, incet, fanul autodistrugerii.

        Trebuie sa te calculezi, sa nu te blochezi,

        Sa nu fi prost si viata sa ti-o abandonezi,

        Iar cu soarta te lupti si te rogi sa nu cedezi.

        Viata e cruda si cu ochii tai o vezi.

        Pe ringul vietii dansezi alaturi de mine,

        Eu sunt aici si iti vorbesc despre tine.

        Asculta la mine, drag prieten!

        Viata numai de tine depinde,

        Iar soarta te baga-n mata si nici nu te vede.

        Trebuie sa stii ce faci,

        Cand trebuie sa vorbesti si sa taci

        Si cu moartea, tot trebuie sa te impaci.

Idei tampite

          Ce as vrea sa aflu cate ceva despre fiecare

          Care puna mana si citeste aceste versuri ametitoare.

          Tu suporti promisiunea care vine dupa o amanare

          Sau sperantele care se transforma in idei amagitoare

          Ori faptul ca te uiti si n-ai nimic in buzunare?

          Eu doar te fac sa constientizezi, iti fac o favoare,

          Durerea, suferinta e doar o culoare

          Poti sa o acoperi, sa dispara

          Sa arda intr-o singura flacara,

          Ca daca nu o distrugi tu,

          Ea cu siguranta te omoara.