Ziua femeilor, ce zi splendidă
Ziua celor invăţate sa ucidă.
Nu te poţi apăra nici cu o bardă
Ele vin si iţi distrug propria gardă
E femeia!Cea mai frumoasă hibridă.
Îmi aduc aminte de o veche legendă
În timpuri vechi când exista doar barbatul
Se plictisea şi s-a rugat să apară ceva frumos,
Iar Dumnezeu i-a dat ceva blând, dureros
Se uita la creaţie, era totul creat armonios.
Aşa ceva l-a mirat, i-a cazut la picoare...
I-a cazut jos.
Se uita la chipul perfect,
Observa ca nu există vreun defect,
Femeia, acest fruct cu aspect de inger abstract.
Omului i-a plăcut ce D-zeu a creat
Şi a facut cu el un simplu pact,
Omului sa ii rămână pe veci femeia,
Iar sufletului lui să îi fie divinităţii cosacrat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu